Nota mea:
Are you ready for some hunting?
Spuneti-mi la ce gen de film v-ati gandit cand ati vazut titlul de fata. Nu-i asa ca imediat v-a rasarit in minte idea unei comedii cu vampiri?! E chiar atat de simplu deoarece totul deriva din urmatoarele aspecte. Americanii nu prea stiu pe unde-i Romania. Parca au auzit ei candva in existenta lor de statul asta dar nu prea au dat importanta informatiei. Ma rog, poate ca exista ceva procente care sa stie ca e situat pe continentul european. E insa cazul sa ne cam oprim aici. Suntem insignifianti, asta e!
Nu stiu ei cu ce se manaca plaiurile mioritice si nu m-as mira deloc daca as auzi ca locuitorii de peste ocean ne cred un popor de negri, insa dam de cu totul alta poveste daca aducem in discutie o parte a tarisarii noastre – Transilvania. La auzul acestei denumiri, bag mana in foc, 90% dintre yankei nu-si vor mai incapea in piele si vor prezenta rapid situatia folosindu-se cat se poate de des de numai doua cuvinte – vampir sau Dracula. Bram Stoker, bata-l vina, el e de vina pentru popularizarea nefireasca a unei idei puerile, dar pe care majoritatea locuitorilor de peste ocean au imprumutat-o ca atare.
Asadar undeva in Romania salasluiesc creaturi ale noptii care se infrupta din sangele locuitorilor din zona. Ca se transforma si in lilieci e un lucru de la sine inteles. Faza e ca romanasii astia au cam realizat cum sta treaba asa ca si-au luat tot felul de masuri de precautie – un usturoi, un crucifix, o chestie… Iata astfel cum ia nastere posibilitatea introducerii in scena a catorva adolescenti de ai casei (americani) care sa ocupe locul victimelor. Acestia sunt transferati in grup la Universitatea Razvan, in fapt un vechi castel unde isi duce veacul cel mai periculos vampir al tuturor timpurilor. Si, pentru a nu plictisi audienta se ia deja un grup cunoscut, deja intalnit de noi in cele doua parti cunoscute sub numele de Dorm Daze.
Mi-a placut ca oamenii nu s-au luat in serios si au parodiat la greu. Iata motivul pentru careTransylmania a obtinut nota de trecere. Astfel se face ca ne lovim de tot soiul de stereotipuri, baiatul mototol ahtiat dupa sexul frumos, gagici care nu au prea multe in gingasul capsor dar care recupereaza prin alte dotari, nu intotdeauna naturale, si niste vampirasi zevzeci care nu ar ucide in veci un baiat zdravan de pe la noi indiferent cat s-ar chinui.
Dar destul cu prezentarea generala, sa trecem direct la subiect. Un baiat de pe la ei, Rusty (Oren Skoog), converseaza prin intermediul Internetului cu o fata de pe la noi, pe al sau nume Draguta (Irena A. Hoffman). Dupa cum ne transmite numele, romanca e tare chipesa. Totusi pozele pe care i le-a trimis baiatului nu reflecta intru totul realitatea. Asa ca, atunci cand acesta se hotaraste sa vina in Romania alaturi de grupul sau de prieteni are o supriza nu tocmai placuta. Unu – fata ascundea o cocoasa demna de Quasimodo, doi – este fiica decanului Universitatii, un pitic obsedat sa-i construiasca acesteia un corp pe masura capsorului, pentru a-i putea gasi pereche. Evident acesta imprumuta trupul si membrele de la fete aratoase de prin campus, totul fiind pus cap la cap in dulcele stil in care a fost creat Frankestein.
Parasim insa partea cu americanii si revenim la vampirasul nostru, Radu, care din pacate (din fericire pentru intriga) seamana perfect cu eroul nostru sosit in Romania in cautare de prospaturi. De aici apar diverse complicatii, mai ales ca Rusty are nefericita inspiratie de a se costuma in vampir pentru a participa la un bal local. Asa ca printre ceva tate si scene de sex, vanatoare de vampiri si capete vorbitoare ajungem la un final fericit care ne releva o posibilitate pe care ai nostri (oamenii de film de pe la noi) o evita ca pe raie. O comedie no brain filmata aici, acasa, e la indemana noastra; numai ca noi tintim mereu sa castigam premii asa ca refuzam sa platim ceva fetite dornice sa-si arate nurii (le lasam tabloidelor si televiziunilor) si mergem in continuare pe scenarii sobre gata sa stranga o mana de oameni in cinematografe. Iar apoi ne miram ca romanii refuza sa vada pelicule autohtone. Asta e situatia. Din fericire exista ceva oameni degajati prin alte parti, dornici sa exploateze preconceptii. Acesta este o comedie nici prea-prea, nici foarte-foarte. Treaba e ca putea la fel de bine sa fie in limba romana pentru ca insasi denumirea ne atrage asupra-i. Va las sa o digerati singuri si sa va ganditi ce greutati ar fi putut intampina un regizor roman si echipa lui in a realiza o astfel de pelicula.
Poze Transylmania
Trailer Transylmania
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu